Primul Crăciun modern a fost sărbătorit în Bulgaria în 1879. Acesta a urmat un model european cu un pom de Crăciun, patinaj pe gheață și cadouri. La acea vreme, tânărul Alexander Battenberg, care tocmai devenise prinț al Bulgariei, și-a asumat responsabilitatea de a moderniza țara în toate aspectele. Una dintre inovații a fost sărbătorirea Crăciunului în Palatul Regal.

În zilele premergătoare Crăciunului, la 145 de ani după ce tradiția europeană a Crăciunului a fost stabilită în Bulgaria, a fost realizată o reconstituire a atmosferei frumoase și festive care i-a uimit pe locuitorii Sofiei la sfârșitul secolului al XIX-lea. Ideea acestei experiențe unice de călătorie în timp, însoțită de o prelegere despre fapte și evenimente uitate, a venit de la tineri profesioniști de la Muzeul Etnografic Național al Academiei Bulgare de Științe și de la Galeria Națională de Artă.

Ei au pornit în căutarea amintirilor și documentelor lăsate de contemporanii epocii. De exemplu, artistul Alexander Bojinov (1878-1968) descrie astfel prima sa întâlnire cu un pom de Crăciun în Sofia: ”Stăteam în fața ușii deschise și în sala strălucitor luminată era un brad de Crăciun uriaș care se ridica aproape până la tavan, în mijlocul camerei, bogat decorat și luminat cu nenumărate lumânări colorate''.

De mai bine de 40 de ani, Palatul Regal din Sofia adăpostește sub același acoperiș Muzeul Etnografic Național și Galeria Națională de Artă, însă „Crăciunul în Palat” este prima inițiativă comună a celor două instituții. Din păcate, acestea se află sub autorități diferite - una face parte din Ministerul Culturii, în timp ce cealaltă se află în subordinea Academiei Bulgare de Științe - iar fondurile sunt insuficiente pentru a realiza o renovare corespunzătoare a clădirii. Acoperișul se scurge și clădirea nu arată ca palatele pe care le-am văzut la Viena, Paris, Germania, Rusia etc.”, spune istoricul Janet Miteva, care lucrează ca curator la Galeria Națională de Artă.

”În trecut, această clădire avea o funcție reprezentativă; era cea mai importantă clădire-reper pentru Bulgaria. Toți reprezentanții diplomatici străini obișnuiau să sosească aici și erau primiți de monarh. De asemenea, aici erau citite mesajele adresate membrilor parlamentului. Această clădire este legată de cele mai importante evenimente din istoria Bulgariei de după eliberare. Trebuie să aducem un omagiu trecutului. Nu trebuie să respingem totul sau să tratăm cu dispreț o astfel de clădire istorică. Inițiativa ”Crăciun în Palat. O călătorie în timp” este ideea tinerilor din cele două instituții. Eu le susțin ideile. Acești oameni sunt foarte inspirați și doresc să restaureze această tradiție - de a sărbători Crăciunul în jurul unui brad decorat și iluminat în Palatul Regal”.

Janet Miteva amintește și un alt fapt istoric romantic: timp de cinci secole, bulgarii au trăit doar cu amintirile regilor și regatelor lor - istoria noastră antică a fost transmisă în principal sub formă de legende. „Acesta este motivul pentru care ideea celui de-al treilea regat bulgar a apărut după Eliberare”, explică istoricul de la Galeria Națională de Artă.

„Bulgaria a devenit monarhie prin decizia Congresului de la Berlin (1878) cu scopul de a continua tradiția primelor două regate bulgare. Acest lucru a adus o notă patriotică în comportamentul tuturor bulgarilor și a stat la baza intelectualității care s-a format la acea vreme. După căderea sub dominația otomană, toată intelectualitatea noastră, clasa nobilă (boierii) și oamenii mai progresiști au fost fie distruși, fie expulzați din țările lor natale. Bulgarii au fost întotdeauna studioși și deschiși către lume, ceea ce ne ajută să explicăm de ce renașterea Bulgariei a pornit de la sate. Primele școli monahale au fost înființate acolo. Iar când a început instituirea învățământului universitar, acesta a implicat oameni luminați care absolviseră școli străine. Aceștia nu au făcut întotdeauna parte din elita apropiată de prinț, dar, prin faptele lor demne, au contribuit la progresul educației, culturii și artelor. Al Treilea Regat Bulgar le-a dat bulgarilor o nouă încredere în ei înșiși și s-au adaptat rapid la noile norme, începând să se simtă ca niște europeni adevărați.”

Fotografii: Gergana Manceva; Galeria Națională de Artă