Deși podul peste Dunăre se află în prezent în reparații pe partea bulgară, datorită unei bune coordonări, traficul pe acesta nu numai că nu a scăzut, ci chiar a crescut cu 24-25% pentru autoturisme și este în creștere și pentru camioane. Acest lucru a fost anunțat la 2 august la Ruse de către prim-ministrul interimar bulgar Dimitar Glavcev și ministrul interimar al dezvoltării regionale și lucrărilor publice Violeta Koritarova. Aceștia au vizitat „Podul Prieteniei” și complexul de feriboturi din Ruse pentru a inspecta lucrările de renovare și pentru a vedea dacă sunt posibile soluții pentru a facilita trecerea frontierei bulgaro-române la Ruse-Giurgiu.
Reparațiile avansează bine - a declarat Dimitar Glavcev. El a primit asigurări de la antreprenorul de renovare că lucrările la pod ar putea fi chiar finalizate mai devreme decât termenul stabilit de 2 ani.
Inspecția lui Glavcev a avut loc în contextul discuțiilor din ultimele zile legate de traficul intens de la punctul de frontieră Kulata și alte puncte de intrare-ieșire din Bulgaria și de presiunea transportatorilor pentru soluții. Prim-ministrul interimar a anunțat că, cu o zi înainte de vizita sa la Ruse, a fost găsită voința politică de a separa traficul de camioane din UE și din afara UE. La 8 august 2024, experții de la Ministerul Transporturilor din Sofia sunt așteptați să discute despre modul în care această soluție poate fi pusă în practică. Potrivit prim-ministrului interimar, cetățenii bulgari vor beneficia de această soluție, inclusiv la podul peste Dunăre de la Ruse.
Cei doi membri ai guvernului bulgar au vorbit și despre necesitatea deschiderii unei legături cu feribotul între Ruse și Giurgiu, care ar putea prelua 20-30% din traficul de mărfuri de pe pod. Potrivit lui Glavcev, totul este pregătit pe partea bulgară - există infrastructură și un operator pentru feribot, iar acesta poate fi lansat chiar și la o săptămână după luarea deciziei. Premierul a subliniat că pentru ca aceste lucruri să se întâmple - feriboturi și poduri - este nevoie de două țări, iar în ceea ce privește feribotul între Ruse și Giurgiu, mingea este clar în terenul României.
„În ceea ce privește feribotul (Ruse-Giurgiu), este foarte important pentru noi ca acesta să fie implementat. Avem o asigurare că va fi lansat până la sfârșitul lunii septembrie. Contăm chiar pe acest lucru pentru că, așa cum a spus prim-ministrul, va însemna o reducere cu 20-30% a traficului greu (pe podul peste Dunăre), de care vom avea nevoie în următorul sezon turistic de vară”, a explicat Violeta Koritarova, ministrul dezvoltării regionale și lucrărilor publice.
În contextul intențiilor autorităților bulgare de a separa traficul greu în funcție de proveniența sa - din UE sau din țări terțe, trebuie știut că în România această măsură există din luna februarie a acestui an, iar înainte de a fi implementată la nivel național a fost testată mai întâi la două dintre cele mai aglomerate posturi vamale - Nadlac (frontiera cu Ungaria) și Giurgiu (frontiera cu Bulgaria).
În mod evident, traficul între Bulgaria și România va continua să crească în viitor. Acest lucru este evidențiat de intențiile Companiei naționale române de Investiții în Infrastructura Rutieră de a construi o nouă autostradă sau drum expres între București și Giurgiu. În luna iulie a fost deschisă consultarea publică pentru acest proiect, iar una dintre temele de discuție este dacă se construiește o autostradă sau un drum expres, însă în ambele cazuri este vorba despre un drum cu trei benzi pe sens, iar diferența constă în principal în lățimea benzii de urgență.
Această autostradă ar urma să fie conectată la viitorul pod nou de la Ruse-Giurgiu, care la rândul său ar fi conectat la noua legătură rutieră în stare de construre între Ruse și Veliko Târnovo.
Dezvoltarea infrastructurii în nordul Bulgariei a fost mult timp neglijată în detrimentul celei din sudul țării. Economistul Dimitar Sabev a sintetizat recent pe blogul său o serie de statistici care arată rămânerea în urmă a „rudei sărace din nord”:
„Bulgaria de Nord reprezintă acum 15%, iar Bulgaria de Sud 85% din autostrăzile Bulgariei. Regiunea istorică și geografică a Bulgariei de Nord, care ocupă 44% din teritoriu, găzduiește acum 34% din populația țării; 24% din valoarea adăugată în economie este creată acolo și 44% din șomerii bulgari sunt înregistrați acolo.
Și mai pronunțată este diferența dintre nord, sud și Sofia în ceea ce privește investițiile străine directe. Până la sfârșitul anului 2022, acestea se ridică la 4,8 miliarde EUR în nord și la 24,6 miliarde EUR în sud. Raportul este de 16,3:83,7”, scrie analistul.
Atât autoritățile bulgare, cât și cele române au făcut recent declarații potrivit cărora este dificil să negociezi și să ajungi la un acord cu cealaltă parte. Ele fac acest lucru mai ales în contextul dificultăților legate de ajungerea la un acord privind construirea de noi infrastructuri și gestionarea celor existente. Este evidentă nevoia de eforturi, precum și de persoane și organizații care pot crea încredere în relația bilaterală și pot conduce la o nouă experiență pozitivă în cadrul acesteia. Poate că, dacă atât elitele politice, cât și popoarele ambelor țări pot, în timp, să se gândească mai mult la vecinii lor nu în termeni de „noi împotriva lor”, ci ca la o comunitate, marea schimbare în relația noastră și în dezvoltarea socio-economică a Bulgariei de Nord va avea loc.
Autor: Vladimir Mitev
Redactor: Elena Karkalanova
Poze: BTA, BGNES
„Reparația principală a Podului peste Dunăre de la Giurgiu - Ruse, care va începe pe 10 iulie , va fi efectuată fără oprirea traficului. Podul nu va fi închis" , a anunțat Agenția pentru Infrastructură Rutieră în legătură cu afirmațiile false..
După aproape două luni de "Vara regală la Balcic", proiectul propus de Asociația Culturală Română DAR Development, care marchează centenarul construirii reședinței de vară a Reginei Maria în Palatul Balcic, este aproape de final. După expoziția de..
Începutul festivităților prilejuite de cea de-a 155-a aniversare a Academiei Bulgare de Științe a fost dat astăzi în municipiul Brăila, de către președintele Academiei Bulgare de Științe, Acad. Iulian Revalski și participanții la cea de-a 19-a Întâlnire..