Relațiile româno-bulgare se află într-un moment de avânt, când există atât contextul internațional, cât și voința politică la nivel înalt în ambele țări pentru dezvoltarea lor. Ca urmare, cooperarea între diferite instituții de stat - cum ar fi institutele diplomatice sau radiourile naționale - se dezvoltă, iar comerțul bilateral și turismul continuă să crească. Cu toate acestea, dorința elitelor pro-europene din cele două țări de a-și apropia societățile se confruntă până în prezent cu deficitul inițiativelor grassroots, a persoanelor și organizațiilor care pot acționa ca punți de prietenie în relațiile bilaterale. Cele două popoare încă nu se cunosc suficient de bine, au stereotipuri sau prejudecăți negative unul despre celălalt, iar schimbarea relațiilor nu a ajuns încă la niveluri sociale mai profunde. Pentru ca o apropiere româno-bulgară să aibă densitate și profunzime, este nevoie de participarea popoarelor celor două țări și de o creștere a încrederii și a curiozității reciproce între oameni.
Dacă ne uităm la principalele puncte ale declarației de parteneriat strategic comun, vedem că există unele progrese în ceea ce privește diverse elemente ale acesteia, dar și că progresul se face cu dificultate. De exemplu, în februarie 2024, comisarul pentru transporturi, Adina Vălean, a anunțat că a fost aprobat studiul de fezabilitate pentru cel de-al doilea pod peste Dunăre la Ruse-Giurgiu. Acesta prevede că noul pod va fi unul rutier, dar, potrivit aceleiași Vălean, conform ultimelor hărți europene de infrastructură adoptate recent, podul Ruse-Giurgiu 2 ar trebui să fie unul rutier și feroviar, adică deocamdată rămâne o neclaritate în ceea ce privește ce anume se va construi. De asemenea, există un semn de întrebare și cu privire la feribotul Ruse-Giurgiu, care ar fi trebuit să înceapă să funcționeze în vara anului 2022, dar care încă nu a început.
În România există personal militar bulgar din cadrul NATO, iar cooperarea în domeniul apărării pare să se dezvolte bine, cu interacțiuni frecvente între Forumul de Securitate de la Sofia și New Strategy Center - cele mai importante grupuri de reflecție ale elitelor din domeniul securității din ambele țări. Bulgaria, România și Turcia au semnat un acord de înființare a unui grup de acțiune împotriva minelor în Marea Neagră pentru a îndepărta minele plutitoare care au apărut de la începutul războiului din Ucraina. Acest conflict militar este cel care creează contextul internațional în care Bulgaria și România pornesc pe un curs de apropiere și parteneriat strategic.
Anul trecut, ambasadorul Bulgariei în România, E.S. Radko Vlaicov și ambasadorul României la Sofia, E.S. Brândușa Predescu au desfășurat o activitate semnificativă și multidirecțională, vizând intensificarea cooperării în domeniile politic, securitate, economie, proiecte de infrastructură, parteneriate media și culturale. Camera de Comerț și Industrie Româno-Bulgară de la Ruse și Camera de Comerț Bilaterală România-Bulgaria de la Sofia, deputatul bulgar în Parlamentul României Gheorghe Nacov, Euroregiunea Danubius dintre Ruse și Giurgiu, precum și alte persoane, organizații și inițiative active în spațiul româno-bulgar, inclusiv organizații ale cetățenilor de limbă bulgară din România și ale cetățenilor de limbă română din Bulgaria, și-au jucat rolul în dezvoltarea relațiilor româno-bulgare.
Cu toate acestea, în România există încă diverse prejudecăți despre Bulgaria - de exemplu, că este prea aproape de Rusia, că afacerile bulgare sunt dubioase, că bulgarii pur și simplu nu par foarte interesanți pentru elitele românești care fie privesc aproape numai spre Occident, fie apără suveranismul și excepționalismul românesc de naționalismul națiunilor vecine. În Bulgaria pare să existe o părere că România progresează din punct de vedere economic, dar există și o mare ignoranță a realității contemporane a României, precum și propriile stereotipuri bulgare conform cărora românii nu merită prea mult angajament. Proiectul pentru un incinerator de deșeuri medicale și animale la Giurgiu, de exemplu, a inflamat vechea rană din perioada socialistă, că poluarea aerului deja problematic din Ruse va veni din nou dinspre România.
În acest context, două scandaluri în care sunt implicate afaceri bulgare au marcat anul 2023 și reflectă sau confirmă prejudecățile împotriva acestora. Licența companiei de asigurări Euroins România a fost revocată de către autoritatea de reglementare financiară din România (ASF) și după ce a constatat faptul că societatea de asigurări nu deținea în conturi fondurile necesare pentru funcționare, conducerea ASF a invocat, la audierile din Parlamentul României, frauda, prețurile foarte mici ale polițele, lipsa documentelor contabile pentru prestații, întârzierea plăților etc. Euroins s-a plâns de presiuni exercitate asupra sa de către instituțiile românești și a precizat că societatea era solidă financiar la momentul revocării licenței și a pus cele întâmplate pe seama unor persoane din cadrul SRI, serviciul român de informații interne.
În februarie 2024, agenția română de știri de stat Agerpres a relatat că Eurohold și EIG au intentat procese la Curtea Europeană a Drepturilor Omului și pregăteau o cerere de arbitraj pentru o sumă de peste 500 de milioane de euro la o curte internațională de arbitraj din Statele Unite, în legătură cu daunele pe care le-au suferit în urma acțiunilor autorității române de reglementare financiară. În septembrie 2023, Libertatea, principalul organ de presă care face investigații în scandalul Euroins, scria că datoriile Euroins, fostul lider pe segmentul de răspundere civilă cu 27% din această piață, aflat în insolvență din 9 iunie 2023, "se ridică în prezent la 600 de milioane de lei (120 de milioane de euro), dar expunerea potențială ajunge la 5 miliarde de lei (un miliard de euro), potrivit unei analize a CITR, lichidatorul judiciar al companiei".
Spre sfârșitul anului 2023, a izbucnit un scandal chiar cu Libertatea, a cărei echipă editorială a acuzat că "conducerea bulgaro-elvețiană" a Gazeta Sporturilor - ziarul sportiv care face parte din același grup media ca și Libertatea, deținut de compania elvețiană Ringier - a vrut să intervină în politica editorială a ziarului în ceea ce privește afacerea cu jocuri de noroc. Redactorii au refuzat să pună la dispoziția conducerii articole critice la adresa afacerii cu jocuri de noroc din România, ceea ce a dus la restructurarea Libertatea și Gazeta Sporturilor, a fost concediată echipa de vedete condusă de redactorul Cătălin Tolontan, iar în ultimele luni tot mai mulți jurnaliști de la Libertatea și-au găsit locuri de muncă în alte media. Nemulțumirea lui Tolontan și a echipei sale este îndreptată în special împotriva elementului bulgar din conducere, despre care spun că promovează interesele companiilor de pariuri și încalcă independența presei.
Acestea sunt doar două exemple în care afacerile bulgărești din România nu generează asocieri pozitive, iar acest lucru creează o opinie despre "bulgari" în general. Iar relațiile româno-bulgare au nevoie de energie pozitivă mai ales la nivelul comunicării interumane, unde cele două națiuni sunt încă prea prudente sau se privesc cu suspiciune. Adevărata schimbare în relațiile bilaterale și adevăratul parteneriat strategic va începe atunci când bulgarii și românii vor reuși să se cunoască, să găsească un sens în comunicare și să creeze o relație de încredere.
În acest sens, este impresionantă dinamica pozitivă dintre două dintre instituțiile de stat ale celor două țări, care par să fi găsit formula de dezvoltare a relațiilor - radiourile naționale și instituțiile diplomatice. În anul 2023 Radioul Național Bulgar și Radio România au semnat un acord de cooperare, în cadrul căruia se poartă discuții și se organizează evenimente - cel mai recent fiind vizita Corului de Copii Radio din Bulgaria la București și concertul comun al acestuia cu Corul de Copii Radio Radio România din 29 februarie 2024.După cum a declarat Dan Preda - șeful Radio România Actualități - într-un interviu pentru Radio Bulgaria, cooperarea dintre cele două instituții publice de presă devine din ce în ce mai concretă și se bazează pe misiune lor comună de a livra informații verificate.
În ceea ce privește interacțiunea dintre Institutul Diplomatic Bulgar și Institutul Diplomatic Român, aceasta a condus la organizarea la București, la 14 martie 2024, a unui eveniment dedicat parteneriatului strategic româno-bulgar, la care au participat diplomați de rang înalt și experți în politică externă. Dar are multe alte dimensiuni. În toamna anului 2023. Institutul Diplomatic Bulgar a publicat în 2023 colecția de studii Politica externă a României în context geopolitic și Bulgaria, care oferă o analiză aprofundată a relațiilor româno-bulgare și propune abordări pentru dezvoltarea acestora. La rândul său, Institutul Diplomatic Român lucrează la publicații și studii care gândesc la pachet Bulgaria, România și Europa de Sud-Est.
În ultimul an, în relațiile româno-bulgare a suflat un vânt de schimbare, dar inerția și acumulările din vremurile anterioare, când cele două țări nu erau atât de interesate una de cealaltă, sunt încă vizibile. Este demn de remarcat, de exemplu, faptul că nu a existat niciun schimb de centre culturale între capitalele Bulgariei și României, ceea ce limitează gradul de cunoaștere a realizărilor lor culturale și nu favorizează familiaritatea. Centrele culturale bulgare din Ungaria, Austria sau Polonia reprezintă o parte importantă a vieții culturale din capitalele țărilor respective și contribuie la o mai bună cunoaștere a bulgarilor din aceste țări. Iar conform ultimului recensământ din România din anul 2021 6000 de oameni au declarat etnie bulgară.
Munca elitelor pentru a îmbunătăți aceste relații are nevoie de o relație cu poporul și cu masele, fără sprijinul cărora schimbarea relațiilor va rămâne limitată. Iar acest lucru nu ar fi corect. Bulgarii și românii au o proximitate istorică și își pot oferi reciproc o experiență valoroasă, atâta timp cât oamenii care o caută au cheile potrivite pentru aceasta.
Poate că aceasta este concluzia importantă a primului an de parteneriat strategic româno-bulgar. Se vorbește foarte puțin despre acest lucru în mass-media din ambele țări - BNR si BTA, care a deschis in octombrie 2022 punct de corespondenta la București, fiind dintre putinele care discuta despre parteneriatul strategic. Și, în mod clar, relațiile romano-bulgare au un bagaj care le fac dificil. Dar important este că a început un proces de deschidere reciprocă, de cunoaștere reciprocă și de cooperare. Acest proces trebuie să continue pentru că aduce o schimbare mult așteptată și le permite bulgarilor și românilor să își ocupe locul care li se cuvine în planurile celuilalt - așa cum a spus în felul său ambasadorul bulgar Radko Vlajkov în interviul acordat pentru Radio Bulgaria în 2023.
Poze: BTA, BGNES, etias.com, Iavor Micev, BNR
După două tururi de scrutin, cel de-al 51-lea Parlament nu a reușit să aleagă un președinte al Adunării Naționale. Niciunul dintre candidații nominalizați - Natalia Kiselova, Nikoleta Kuzmanova, Petar Petrov, Raya Nazaryan și Andrei Țecov - nu a..
”Pentru prima dată în 35 de ani, democrația din Bulgaria este în pericol imediat și trebuie să o salvăm”, a declarat deputatul Nikolay Denkov de la Continuăm Schimbarea - Bulgaria Democrată (PP-DB). Nikolay Denkov a subliniat câteva dintre..
Recentele alegeri au stabilit noi tendințe în sistemul politic bulgar.Acesta este format acum dintr-o singură formațiune mare, GERB-SDS, și multe partide mai mici, a declarat deputatul GERB Toma Bikov, adăugând că este imposibil să se formeze un guvern..
Ministrul de Externe, Ivan Kondov, l-a primit în cursul acestei săptămâni, la Ministerul afacerilor de Externe, pe Subsecretarul de stat american pentru..
Ministrul interimar al Apărării, Atanas Zapryanov, a reafirmat angajamentul Bulgariei față de eforturile comune ale Uniunii Europene de a sprijini..
Ministrul de externe interimar al Bulgariei, Ivan Kondov, și omologul său albanez, Igli Hasani, au confirmat angajamentul ferm al celor două țări pentru..