Printr-o călătorie mentală în timp, empatizăm cu evenimente și ne apropiem de personalități pe care astăzi le analizăm nu doar prin statutul elevat al propriilor noastre vieți, ci le și decodificăm prin intermediul simbolurilor materiale ale epocilor trecute. Conservarea clădirilor cu semnificație istorică ca o alegere fatală "A fi sau a nu fi cultura autohtonă" - această idee este derulată într-un videoclip de trei minute realizat de elevii de la Liceul de Matematică Naturală "Nikola Obreshkov" din Kazanlak în cadrul concursului ImagineEU al Comisiei Europene.
Elevii de clasa a XI-a Kristian Petrov, Toma Tasev și Boris Iliev răspund la apelul de a-și imagina schimbarea pe care doresc să o vadă în Uniunea Europeană, cu o poveste despre istoria și prezentul a două clădiri emblematice.
"Una dintre ele este Casa Papazov din Kazanlak, a cărei fațadă a fost renovată în urmă cu câțiva ani", spune Kristian Petrov. Astăzi ea, însă, este ținta vandalismului, ferestrele sunt sparte, pe pereți sunt scrise tot felul de texte.
Clădirea a aparținut unei familii bogate de cultivatori și comercianți de trandafiri care s-au implicat în educația bulgară înainte de eliberare și, de asemenea, în aspectele legate de câștigarea libertății. Mai târziu, acolo au avut loc întâlniri diplomatice și s-a discutat despre unificarea Bulgariei.
Cealaltă clădire este fabrica de textile donată oamenilor din Karlovo de către frații Evlogy și Hristo Georgiev, care împărtășește o soartă nefericită similară. Se prăbușește, deși ideea era cândva de a investi toți banii obținuți din producție în educația locală."
Video cu subtitrare în limba engleză: https://www.youtube.com/watch?v=5DHaDcbV3nA
Pentru a reînvia istoria prin intermediul clădirilor care o poartă, Kristian, Tomas și Boris propun măsuri la nivel european.
„Una dintre cele mai evidente probleme este cea a proprietății", spune Kristian Petrov, „Deși oamenii care au construit aceste clădiri erau bogați și nobili, moștenitorii lor nu reușesc întotdeauna să păstreze patrimoniul. Acesta este motivul pentru care am propus o legislație europeană unificată care, pe de o parte, ar rezolva problemele legate de proprietate și, pe de altă parte, ar permite țărilor care au patrimoniul lor cultural în străinătate să îl protejeze prin măsuri concrete. Un exemplu în acest sens este tipografia lui Lyuben Karavelov din București - o clădire pe care, din păcate, am pierdut-o."
Cea de-a doua măsură propusă de liceeni este legată de alocarea rezonabilă a fondurilor alocate de Uniunea Europeană pentru restaurarea clădirilor de importanță istorică. Aceasta din urmă se referă la atitudinea noastră, a tuturor, față de acest patrimoniu cultural.
"Atunci când o clădire este restaurată, ar trebui să fie adaptată pentru a răspunde nevoilor noastre ca societate, și nu trebuie să fie un muzeu", continuă Kristian, "Poate fi o activitate care să îi permită să se întrețină, astfel încât să nu ajungă să se prăbușească din nou. Iar cetățenii, văzând o astfel de problemă, ar trebui să protejeze aceste clădiri."
Dar de ce ne neglijăm patrimoniul istoric și de ce nu există o reacție publică atunci când clădiri vechi și frumoase se prăbușesc?
„Aceasta este o întrebare destul de complexă și, aș spune, filozofică, deoarece este legată de atitudinea noastră generală față de tot ceea ce ne înconjoară", răspunde Kristian Petrov. Iar în multe cazuri este vorba doar de o clădire pe lângă care trecem în fiecare zi când mergem la școală, la serviciu. În spatele fațadei sale, însă, se află istorie și momente prețioase din care putem învăța."
Apropierea refugiaților de țările gazdă, crearea unui club de dezbateri cu participarea tinerilor de pe Bătrânul Continent, mai multe oportunități pentru excursii educaționale - acestea sunt câteva dintre ideile participanților la concurs pentru a îmbunătăți viața în țara lor. Kristian Petrov are, de asemenea, o viziune despre cum să facă din Bulgaria un loc mai bun de trăit.
"Am citit recent un studiu privind principalele tipuri de discriminare la nivel european și am fost impresionat de așa-numita discriminare pe criterii de vârstă", spune el. - Există sentimentul că societatea aproape că le spune tinerilor că nimic nu depinde de ei, oricât de mult am auzi contrariul. Cu toate acestea, pentru ca nu doar Bulgaria, ci mai multe țări să fie mai bune, este bine ca vocea lor să fie auzită. Am început proiectul nostru cu gândul clar că există mai mult decât alfabetizarea funcțională și anume cultura, cetățenia activă și, în general, atitudinea față de ceea ce ne înconjoară."
Kristian, Toma și Boris studiază la un liceu de elită, călătoresc des la concursuri de matematică, informatică, fizică, științe, inclusiv în străinătate, lărgindu-și, astfel, orizonturile.
"Întâlnim tot timpul alți tineri care gândesc ca noi sau la fel ca noi, iar asta mă face să cred că există speranță și că fiecare problemă reușește să fie înțeleasă de ei", adaugă Kristian.
Elevii bulgari pot avansa în competiția ImagineEU și, de ce nu, o pot câștiga, dacă îi susținem în cadrul votului public până la 28 ianuarie anul acesta. Oricine poate face acest lucru vizitând site-ul web al competiției europene.
Autor: D. Tsankova
Editor: E. Karkalonova
Foto: BTA, BGNES, BNR, arhivă personală
Cea mai tânără bunică din Bulgaria are doar 28 de ani, a declarat pentru BNR doctorul Antonio Dushepeev, șeful Maternității de la Spitalul Universitar Multiprofil din Burgas. Numai anul trecut, la spital au avut loc 149 de nașteri de fete minore,..
Consiliul de Miniștri a aprobat un proiect de acord de donație între Organizația Mondială a Sănătății și Bulgaria pentru o contribuție voluntară de 100 de mii de euro pentru a sprijini activitățile Organizației în Gaza. Finanțarea va fi asigurată din..
Rafalele de vânt de până la 120 km/h au provocat pagube în cel mai mare oraș din nord-vestul țării, Vratsa. Zeci de semnale de crengi și copaci căzuți pe mașini și pe carosabil, instalații avariate și cabluri aeriene rupte au fost înregistrate. Au..