Dimensune font
Radioul Național Bulgar © 2024 Toate drepturile rezervate.

Alături: evenimente cu adresă balcanică

Au creat un dicționar de cuvinte sârbești și albaneze care nu au nevoie de traducere


"Democrație", "tradiție", "propagandă", "baterie", "epidemie", "vecini" - acestea sunt câteva dintre cuvintele care nu au nevoie de traducere din albaneză în sârbă și invers, scrie ediția albaneză a Radio Europa Liberă. Acestea și alte sute de cuvinte fără traducere au fost colectate de studenții de la universitățile din Prishtina și Belgrad în cadrul proiectului ONG-ului Integra. "Dicționarul de cuvinte care nu au nevoie de traducere" are ca scop promovarea cooperării între tinerii din Kosovo și Serbia, depășirea prejudecăților, învățarea despre culturile naționale și asemănările.

Prezentarea dicționarului la Pristina, 20 noiembrie 2023.

Au fost adunate peste 2000 de cuvinte, dar numai cele care sunt "într-un fel caracteristice tradițiilor și culturii comune" au ajuns în dicționar. "Un astfel de cuvânt este "kef". Acesta este folosit pentru a descrie sentimentul de bucurie de viață care ne face fericiți", explică Maria Orlovic, lector la Belgrad.

CE critică atitudinea față de trecut în țările din fosta Iugoslavie


Eșecul de a aborda atrocitățile războiului și cauzele profunde ale conflictului din fosta Iugoslavie continuă să aibă consecințe devastatoare pentru respectarea drepturilor omului, a statului de drept și a coeziunii sociale în regiune. Aceasta este concluzia unui raport al Consiliului Europei (CoE), relatează agenția de presă HINA. "Este timpul să se ajungă la o justiție eficientă, la reparații și la adevăr pentru victime", a declarat Dunja Mijatovic, comisarul pentru drepturile omului al Consiliului Europei, în raport. "Retragerea accentuată a proceselor de abordare a trecutului coincide cu tendințele negative în domeniul drepturilor omului", spune ea, subliniind discursul de ură. "Acest lucru amenință în cele din urmă pacea obținută cu greu", adaugă Mijatovic. O "lipsă de voință politică" este citată ca fiind principalul motiv pentru acest proces negativ.

România va avea un nou port la Marea Neagră


România construiește un nou port la Marea Neagră pentru a ușura presiunea asupra portului Constanța cauzată de războiul din Ucraina, relatează televiziunea Digi24.

Portul va avea o suprafață de 33.000 mp de apă pe malul canalului Poarta Alba-Midia-Navodari. Specialiștii spun că noul port este necesar din cauza afluxului de nave de containere și de nave de transport cereale care așteaptă perioade lungi de timp la chei pentru a fi procesate. De asemenea, autoritățile doresc să extindă un alt port, numit Luminiță, aflat la 25 km de canal, pentru a crește traficul de tranzit pe căile navigabile interioare. Ambele proiecte costă peste 40 de milioane de euro și sunt finanțate de UE. În primele 10 luni ale anului, prin Constanța a fost exportat un volum record de 29,4 milioane de tone de cereale, 40% din încărcătură fiind reprezentată de cereale ucrainene.

Dobânda de bază a băncii turcești a atins un nivel record de 40%


Banca centrală a Turciei a majorat pentru a șasea lună consecutiv dobânda cheie, până la 40%. Acesta este cel mai ridicat nivel sub conducerea președintelui turc Recep Erdogan, relatează AFP, citată de BTA. Banca a majorat rata emblematică cu 5 procente din octombrie. Instituția spune că nivelul de înăsprire monetară este foarte aproape de cel necesar și că ritmul de majorare a ratelor va încetini. În iunie, banca centrală a majorat dobânda cheie de la 8,5% la 15% pentru prima dată din 2021 și a promis o politică monetară mai strictă pentru a controla inflația. A fost prima majorare a ratei de când Hafiz Erdan a condus Trezoreria. Anterior, sub presiunea lui Erdogan, banca a redus ratele dobânzilor, iar inflația turcă pentru 2022 a atins un maxim al ultimilor 24 de ani de 85%. Acum, inflația anuală a scăzut la 61,36 la sută.

Petrolierele grecești au încetat să mai transporte petrol rusesc din Marea Neagră


Companiile grecești de transport maritim Minerva Marine, Thenamaris și TMS Tankers au încetat să mai transporte petrol rusesc, potrivit CNN. Suspendarea vine după ce SUA au înăsprit sancțiunile asupra transporturilor. Cele trei companii dețin peste 100 de petroliere și transportau petrol și combustibil din porturile rusești din Marea Neagră până în octombrie. Volumele erau de aproximativ 10 milioane de tone pe lună, adică 2,4 milioane de barili pe zi. Minerva Marine, Thenamaris și TMS Tankers transportă petrol rusesc de zeci de ani. Au continuat să facă acest lucru după ce companiile occidentale au ieșit din afaceri. La 16 noiembrie, SUA au sancționat 3 petroliere sub pavilion liberian - Kazan, Ligovsky Prospect și NS Century - pentru că au transportat petrol rusesc la un preț peste plafonul stabilit de 60 de dolari pe baril. Pe lista de sancțiuni au fost incluse 20 de companii din Rusia, Bosnia și Herțegovina și Macedonia de Nord.

Compilat de Ivo Ivanov

Fotografii: RFE/RL, coe.int, gazetadenavodari.ro, REUTERS, aa.com.tr


Mai multe din categorie

Toma Bikov

GERB-SDS au declarat că vor fi un factor indispensabil în noul parlament

Recentele alegeri au stabilit noi tendințe în sistemul politic bulgar.Acesta este format acum dintr-o singură formațiune mare, GERB-SDS, și multe partide mai mici, a declarat deputatul GERB Toma Bikov, adăugând că este imposibil să se formeze un guvern..

publicat în 11.11.2024 la 13:15

Șapte proteste în ziua primei ședințe a noului parlament

Primarul Sofiei, Vasil Terziev, s-a întâlnit cu reprezentanți ai Ministerului de Interne pentru a primi asigurări că ordinea publică va fi asigurată pe 11 noiembrie, când se va inaugura cea de-a 51-a Adunare Națională. 7 proteste independente vor avea..

publicat în 11.11.2024 la 10:30
Rezultatele finale ale referendumului constituțional din regiunea Taraclia, locuită în principal de bulgari – 92% au votat împotrivă

De ce bulgarii și găgăuzii din Republica Moldova nu au susținut referendumul constituțional privind aderarea la UE?

Regiunea Taraclia populată de bulgari și Regiunea Autonomă Găgăuză din Republica Moldova au votat în proporție de peste 90% „nu” la referendumul din 20 octombrie 2024, în cadrul căruia cetățenii moldoveni trebuiau să decidă dacă aprobă modificările..

publicat în 08.11.2024 la 19:00