Minoritatea bulgară din România se numără printre comunitățile recunoscute care se bucură de drepturi extinse. La vecinul nostru nordic, aceste minorități naționale au aproape garantat un loc în Parlament, promis încă de la 1 decembrie 1918, când Transilvania a fost anexată la România, prin declarația orașului Bologna. Alba Iulia. De atunci, ele s-au bucurat de aceste drepturi, ceea ce le-a asigurat finanțare din partea statului român pentru a-și păstra identitatea națională.
Reprezentantul în Parlamentul României al conaționalilor noștri de la nord de Dunăre este bulgarul din Banat Gheorghe Nacov, ales la alegerile parlamentare din 2020. El este și consul onorific al Bulgariei la Timișoara, cu circumscripție consulară în județele Arad, Timiș, Caraș-Severin și Hunedoara. A fost primarul comunei Dudeștii Vechi, cel mai mare sat al bulgarilor din Banat, din 2005 până în 2016. A absolvit dreptul la Universitatea din Sofia "Sf. Clement Ohridski". S-a întâlnit cu el colegul nostru de la redacția română a Radio Bulgaria, Vladimir Mitev:
''Asociația noastră a bulgarilor din Banat, Uniunea Bulgarilor din Banat din România, are sediul la Timișoara'', spune Gheorghe Nacov. ''Suntem membri catolici și suntem cea mai veche diaspora bulgară păstrată... Cu excepția mandatului 1996-2000, toți ceilalți deputați au fost din Uniunea Bulgarilor din Banat. Acesta este rezultatul muncii unor oameni care și-au câștigat dreptul de a reprezenta minoritatea în Parlament. Există comunități din România care vorbesc bulgara, dar care nu se declară la recensământ ca bulgari, ci se declară români sau sârbi, deci nu au legitimitatea de a reprezenta minoritatea bulgară."
Potrivit lui Gheorghe Nacov, numărul celor aproape șase mii de cetățeni români care s-au declarat bulgari este subestimat. Explicația se află în circumstanțele istorice care i-au determinat pe bulgarii stabiliți în Valahia în secolul al XIX-lea să se declare "sârbi" pentru a evita să fie expulzați înapoi în Imperiul Otoman, întrucât sârbii nu erau supuși să se întoarcă în acesta. Aceștia se numesc sârbi până în prezent, dar, recent, ambasada bulgară și el însuși au finanțat activități în zonele lor legate de originile lor. Anul trecut, chiar și primarul orașului românesc Târgoviște a spus că nu sunt sârbi, ci bulgari, explica Gheorghe Nacov. Deputatul bulgar din Parlamentul României este ferm convins că nu există probleme cu drepturile culturale ale comunității bulgare. Studiul limbii bulgare ca limbă maternă în Banat este în creștere și se fac eforturi pentru a o studia și în alte părți.
Gheorghe Nacov amintește rolul catolicilor în renașterea bulgară, legat de gimnaziul din Ciprovți din 1624, de tipărirea primei cărți bulgare în chirilică "Abagar", de scrierea primei istorii a Bulgariei de către Peter Bogdan Bakshev și a celei de-a doua de către Blazius Kleiner. Norma literară din Banat a fost codificată în 1868. În ea au fost publicate cărți de către bulgarii din Banat, iar inscripțiile din satul Dudeștii Vechi (precum și cele din bulgara literară) au fost scrise în această limbă. "Nu contează că suntem catolici... nu suntem mai puțin bulgari decât alții", subliniază Georgi Nacov.
Cum au evoluat relațiile bulgaro-române și cum le-a afectat războiul din Ucraina?
"Acest război este un lucru rău, dar situația aduce laolaltă societăți, țări, oameni, grupuri individuale etc. Cred că acest lucru se observă și între România și Bulgaria. Acest război ne-a făcut să ne apropiem mai mult. Suntem parteneri în NATO, am aderat împreună la Uniunea Europeană, deci putem vorbi de o apropiere foarte mare între cele două țări. Din punct de vedere economic, cred că acest lucru este evident. Comerțul a ajuns la aproape 7,5 miliarde de euro, ceea ce nu este puțin. Turiștii bulgari vin în România. Turiștii români vin în Bulgaria, ceea ce ne bucură", a spus Nacov, adăugând că amânarea aderării celor două țări la Schengen le obligă să colaboreze în viitor.
În ceea ce privește minoritatea bulgară din România, aceasta este, după spusele lui Gheorghe Nacov, un fel de ambasador al Bulgariei în România, deoarece cetățenii români care îi cunosc pe compatrioții noștri din minoritate evidențiază adesea contactul direct cu ei ca fiind ceva pozitiv. "Și aici cred că mă pot lăuda că suntem buni ambasadori pentru Bulgaria", subliniază bulgarul din Banat și adaugă: "Acest lucru este evident în relațiile dintre România și Bulgaria ca țări".
"Sunt optimist că acest lucru se va dezvolta în viitor. Politica românească față de minorități, care cred că este cea mai dezvoltată din Europa, ajută foarte mult. În administrație se folosește și limba bulgară, deocamdată doar la Dudeștii Vechi Acest lucru ajută foarte mult nu doar la păstrarea noastră ca bulgari în România, ci și la relațiile bulgaro-române."
Fotografii: Facebook/gheorghe.nacov, Facebook/BulgarianEmbassyRomania
Traficul de autoturisme și camioane în zona punctului de trecere a frontierei dintre Bulgaria și România, Podul Prieteniei, este extrem de aglomerat, iar timpul de așteptare este de aproape două ore pe partea română. Motivul este fluxul turistic..
Parlamentul a ratificat Memorandumul de înțelegere între Ministerul Apărării al Republicii Bulgaria și Ministerul Apărării Naționale al României privind înființarea unui Comandament Regional Component de Operații Speciale, informează BTA. "118 deputați..
Deși podul peste Dunăre se află în prezent în reparații pe partea bulgară, datorită unei bune coordonări, traficul pe acesta nu numai că nu a scăzut, ci chiar a crescut cu 24-25% pentru autoturisme și este în creștere și pentru camioane. Acest lucru a..
