La 3 martie a început în Bulgaria a cincea campanie electorală anticipată consecutivă din ultimii doi ani. Încercările eșuate de a forma un guvern, precum și controversele legate de modificările aduse Codului electoral, care au permis votul mixt în secțiile de votare cu mai mult de 300 de alegători - cu mașina și cu buletinul de vot pe hârtie, au sporit scepticismul oamenilor față de procesul electoral. Acestea sunt concluziile unui sondaj al agenției sociologice "Exakta", realizat în perioada 30.01-4.02.23 în rândul a 1050 de bulgari adulți din 70 de localități.

Potrivit sondajului, unul din trei dintre cei intervievați crede că oamenii nu votează pentru că sunt dezamăgiți, descurajați și obosiți de alegeri, iar unul din cinci simte o puternică intoleranță față de elita politică, ceea ce îi demotivează pe bulgari să voteze. Pe de altă parte, 14% dintre respondenți spun că oamenii nu votează pentru că nu pot alege un partid pe care să-l susțină, iar 13% nu mai cred că alegerile ar putea schimba ceva - atât în țară, cât și pentru ei personal.  În același timp, 7% sunt de părere că există o neîncredere tot mai mare în corectitudinea votului, că alegerile sunt percepute ca fiind predeterminate și manipulate, iar votul devine lipsit de sens. Alți 7% au dificultăți cu votul electronic și se îndoiesc de credibilitatea rezultatelor mașinilor la finalul zilei alegerilor.

"Sunt foarte dezamăgit de toată lumea. Mi se pare că se gândesc de cele mai multe ori doar la ei înșiși și apoi la oameni, și ar trebui să fie vorba mai întâi de oameni", a declarat o femeie din Smolyan într-un sondaj realizat de corespondentul BNR pentru regiune, Radostina Cernokova.

În loc să răspundă, un bărbat din regiune răspunde cu un citat din Hristo Botev:

""Minciuna și sclavia domnesc în acest ținut pustiu!"". El a spus-o și nu pot să o fac mai bine. Toată lumea minte și trișează!"

În capitală, părerile sunt similare:

"De doi ani am încetat să mă informez despre orice problemă politică și probabil că nu voi vota. Am ascultat și urmărit tot felul de manipulări. Nu prea sunt genul de persoană care să se răzgândească în ultimul moment și să aleagă să voteze pentru cineva anume", spune un bărbat de vârstă mijlocie. Întrebat în ce măsură dezbaterile electorale i-ar ajuta pe alegători să aleagă, un altul adaugă:

"Pentru mine nu sunt atât de importante, deoarece de obicei se concentrează pe oratorie și pe carismă, nu atât de mult pe programul pe care îl susțin candidații la funcția de deputat. De asemenea, nu lipsesc scandalurile, care, de asemenea, nu au nimic de-a face cu procesul politic și cu problemele oamenilor."

Oboseala în rândul alegătorilor este vizibilă și justificată - este convins profesorul de comunicare publică de la Noua Universitate Bulgară prof. Rosen Stoianov.

"Ei sunt obosiți să își dea votul pentru unul sau altul și din cauza dorinței partidelor politice de a încălzi spațiul cu opoziția lor. Sau poate că unii dintre actorii mai mari se bucură de prezența scăzută la vot și își culeg dividendele politice de pe urma acesteia, deoarece participă doar nucleul dur, care este mai ușor de atins și de manipulat."

O consecință directă a acestui fapt este procentul tot mai mare al celor care nu doresc în mod deliberat să își exercite dreptul la vot:

"Ceea ce se observă în prezent este că principalele partide politice își direcționează mesajele către nucleul lor dur", observă politologul Milen Liubenov: "Pentru ca un partid important să aibă succes, trebuie să găsească mesaje și să atragă atât alegătorii ezitanți, cât și persoanele care sunt dezamăgite de partide și politicieni, dar nu și de procesul politic, și care, în mod permanent, nu votează. Este important pentru partide, sau cel puțin pentru cei care vor să guverneze, să aibă o prezență la vot cât mai mare." 

Rămâne de văzut dacă campania din următoarele 26 de zile va contribui la acest lucru și ce proporție de alegători își vor obține reprezentarea în noua 49-a Adunare Națională. 

Compilat de Ioan Kolev

Fotografii EPA/BGNES-archive