La 30 de ani de la aderarea Bulgariei la Organizația Internațională a Francofoniei, directorul Centrului francez de artă contemporană Georges Pompidou, Xavier Re, a fost oaspetele Galeriei Naționale de Artă din Sofia. Acolo, în decorul aristocratic al sălii de bal, într-un dialog cu istoricul de artă Yara Bubnova și cu publicul, el a vorbit despre istoria muzeului, despre relația sa organică cu mediul înconjurător, despre modul în care își atrage și amestecă publicul și despre o posibilă colaborare cu Bulgaria. Prelegerea sa, "Muzeul de artă astăzi: colecții, finanțare și dezvoltarea publicului", a făcut parte din expoziția Galeriei Naționale Georges Papazov - Iluminatorul, un artist asociat cu suprarealismul și cu mișcările de avangardă din prima jumătate a secolului XX, a cărui artă l-a purtat de la Yambol la Praga, Viena, Berlin și, în cele din urmă, la Paris.

Înființat în 1977, Centrul Georges Pompidou nu este doar o galerie. El găzduiește o bibliotecă publică și științifică, un centru de design industrial și un institut pentru studiul muzicii, al sunetului și al acusticii - o idee de pionierat în anii 1970:

"Muzeele s-au schimbat foarte mult de la deschiderea Centrului Pompidou și, într-un fel, a dat un impuls transformării muzeului dintr-un loc al cunoașterii într-un loc al frumuseții, al educației, al conexiunilor sociale, al vieții și al împărtășirii", spune Xavier Re.

Funcția muzeului este întruchipată în clădirea sa, o utopie arhitecturală în care nu există opoziție între exterior și interior, spațiul din fața muzeului fiind prelungirea sa naturală. Spre deosebire de muzeul clasic, un palat maiestuos, monumental, în care se intră ca într-o clădire de cult, Pompidou este deschis tuturor, inclusiv culturii și cunoașterii. 

"Clădirea a fost concepută ca un succesor al catedralelor gotice din Evul Mediu", explică directorul Centrului Pompidou. De ce? "Pentru că a fost proiectată pe baza raționalismului arhitectural. În Evul Mediu, structura de susținere a catedralei trebuia să fie vizibilă. În secolul XX, viața clădirii este vizibilă: apa, aerul, electricitatea, oamenii din interior".

Muzeul, care are acum filiale la Bruxelles, Malaga, Shanghai și Jersey City, nu este "doar o vitrină pentru arta franceză, ci un loc de dialog cu arta făcută în Franța - și, bineînțeles, nu este vorba doar despre arta făcută de francezi. Ne aflăm lângă minunata expoziție retrospectivă a lui Georges Papazov, care exemplifică artiștii care și-au petrecut o parte din viață în Franța și care fac parte din comunitatea artistică europeană și chiar mondială." Acesta este tocmai sensul încorporat în "național".

Colecția Centrului Național de Artă și Cultură Georges Pompidou provine inițial din colecția Muzeului din Luxemburg, numit în secolul al XIX-lea Muzeul Luxemburgului. Muzeul Luxemburgului a fost fondat în secolul al XIX-lea ca "muzeu al artiștilor în viață". Acesta este împărțit între Musée d'Orsay, un muzeu de artă din secolul al XIX-lea, și Muzeul Național de Artă Modernă. Prin urmare, potrivit lui Xavier Re, care a fost multă vreme conservator-șef la d’Orsay înainte de a prelua postul de la Centrul Pompidou, ruptura istorică dintre cele două colecții este arbitrară. Dar care ar putea fi ruptura simbolică dintre ele? "Poate că imaginea în mișcare. Imaginea în mișcare este foarte importantă, deoarece, alături de fotografie în secolul al XIX-lea, marchează marea descoperire și posibilitățile infinite ale creației artistice", conchide Xavier Re.

Ne putem aștepta la deschiderea unei noi filiale a Centrului Pompidou în Bulgaria sau în Europa de Est? Din păcate, nu. Este puțin probabil ca muzeul, care a expus până acum doar doi artiști bulgari - Nedko Solakov și Krassimir Terziev - să prezinte expoziția retrospectivă a lui Georges Papazov, deoarece va fi supus unor lucrări de renovare ample începând cu 2025, moment în care programul este complet.

"În schimb, artiștii care au pornit în aventura suprarealismului în Bulgaria și în Europa vor fi prezenți în expoziția dedicată suprarealismului pe care o pregătim de doi ani, cu ocazia centenarului Manifestului suprarealist al lui André Breton, în 2024", a promis directorul Centrului Pompidou în timpul vizitei sale la Sofia.

Foto Facebook /Galeria Națională, Centrul Pompidou, Maria Stoeva