"Luptele bulgarilor macedoneni pentru drepturi și independență - 68 de cazuri din perioada 1944-1994", acesta este titlul celei mai recente cărți a profesorului asistent Dr. Spas Tașev de la Academia de Științe din Bulgaria. Cartea reunește fapte necunoscute sau mai puțin cunoscute din rezistența bulgarilor macedoneni împotriva politicii Iugoslaviei lui Tito de de-bulgarizare sistematică a Macedoniei. Autorul a declarat pentru Radio Bulgaria că motivul scrierii cărții a fost dorința sa de a aduna suficiente fapte pentru a oferi o nouă argumentație diplomației bulgare în fața partenerilor noștri și informarea societății bulgare despre chestiunea macedoneană din timpul Războiului Rece și a schimbărilor ulterioare din Europa de Est. Materialele provin în principal din arhivele Organizației Patriotice Macedonene și din ziarul ”Macedonian Tribune”, care este cel mai vechi ziar bulgar publicat fără întrerupere în străinătate - din 1927 până în prezent, inițial în bulgară și engleză, iar acum doar în engleză.

"Am decis ca aceste fapte importante să fie aduse în fața societății bulgare. Deoarece nu era vorba doar despre lupte, ci și despre sprijinul străin în legătură cu aceste lupte. Mă refer la vizita unui fost cancelar austriac la bulgarii macedoneni. Vizita unui președinte american la congresul bulgarilor macedoneni în 1964, Lyndon Johnson. Mă refer la întâlniri cu Papa, la vizita mai multor delegații ale bulgarilor macedoneni la sediul ONU. Poate cea mai mare inițiativă diplomatică a fost formarea unei delegații mixte bulgaro-croate, care a pregătit o declarație comună privind situația din Iugoslavia, cerând independența Croației, independența Macedoniei și dreptul bulgarilor macedoneni de a-și păstra trecutul, limba și de a-și vedea respectate drepturile omului."

Datele din carte arată că nu putem vorbi în niciun caz de un conflict între Bulgaria de astăzi și Macedonia de Nord, așa cum încearcă Skopje să prezinte lucrurile, subliniază cercetătorul:

"Disputa nu este nicidecum bilaterală, este un conflict intra-macedonean. O mare parte a societății din Macedonia de Nord, și în special reprezentanții emigrației din Macedonia de Nord care trăiesc în țările occidentale, au dus ei înșiși această luptă, mai întâi împotriva creării așa-numitei limbi macedonene, împotriva creării așa-numitei Biserici Ortodoxe Macedonene, împotriva creării națiunii macedonene, și tot timpul se împinge peste tot firul - protejați drepturile bulgarilor din Macedonia. Adică, bătălia a fost dusă mai întâi de bulgarii macedoneni înșiși, și abia după schimbările democratice Bulgaria și-a permis să apere drepturile bulgarilor macedoneni."

Cartea începe cu capitolul "Ivan Mihailov - omul care nu s-a pliat în fața lui Hitler" și se încheie cu un alt capitol "Ivan Mihailov - o epocă care continuă și astăzi". Acest cadru nu este întâmplător, spune cercetătorul. Puțini oameni cunosc amploarea și activitățile lui Ivan Mihailov, liderul Organizațiilor Patriotice Macedonene - "era o legendă, era jenant pentru comuniștii bulgari tocmai pentru că nu și-a ascuns niciodată apartenența bulgară și a lucrat pentru drepturile omului pentru bulgarii din Macedonia". Din 1948 și până la sfârșitul vieții a trăit în Italia, dar a reușit să mențină legătura cu emigrația macedo-bulgară și a lucrat continuu, susținut de donațiile sale voluntare - a scris pentru ziarul "Macedonian Tribune" în SUA și Canada, a publicat în patru limbi ziarul "Macedonia" în Europa, unde s-a ocupat de problemele legate de deznaționalizarea bulgarilor din țările vecine. A lăsat 4 volume de memorii de peste 1.000 de pagini fiecare. Cercetători occidentali au colaborat cu el pentru a apăra teza bulgară. În 1969, Mihailov a făcut o prezentare la Organizația Națiunilor Unite și a corespondat cu foștii președinți americani Jimmy Carter și Gerald Ford. Spas Tașev oferă un alt exemplu al amplorii influenței sale în anii ’80:

"În legătură cu recensământul din SUA, s-a născut ideea ca bulgarii macedoneni să își indice apartenența. Apoi a început o discuție. Ei spun că dacă ne înregistrăm ca bulgari nu se va ști că suntem din Macedonia. Se ia decizia de a se declara ca bulgari macedoneni la recensământul din SUA - să se vadă că sunt bulgari originari din Macedonia - doar așa se poate înregistra această legătură. Și atunci (1981) au fost numărați 50.000 de bulgari macedoneni în America. Acesta este un succes major pentru cauza bulgară, dar aceste fapte nu sunt încă cunoscute în țara noastră și, prin urmare, nu sunt folosite în discuțiile cu partenerii noștri euro-atlantici."

Cartea descrie, de asemenea, crearea de către serviciul secret iugoslav UDB a principalului partid macedonean după destrămarea Iugoslaviei, VMRO-DPMNE. Printre fondatorii acestuia s-a numărat și agentul Dragan Bogdanovski. Acesta a fost infiltrat pentru a izola și expulza membrii pro-bulgari din noul partid. 

"El a distrus practic entuziasmul popular, pentru că la începutul anilor ’90 existau fără îndoială un număr destul de mare de forțe pro-bulgare proeminente în Skopje, care, dacă nu în mod deschis, cel puțin într-o conversație în patru, își proclamau afilierea bulgară. În acea perioadă au existat mulți activiști care chiar și în conversația cu mine au spus că sunt bulgari. Unii dintre ei sunt activiști ai acestui partid chiar și astăzi. Din nefericire, putem vedea deja că au trecut în tabăra dușmanilor".

După spusele lui Spas Tașev, astăzi, a face carieră politică în Macedonia de Nord este legată doar de ura față de Bulgaria. Prin urmare, cercetătorul speră că faptele prezentate în carte vor fi utile, instructive și vor schimba abordarea bulgară față de proactivitate:

"Cursul pe care Bulgaria l-a urmat în ultimul an și jumătate - de a reîncadra totul prin prisma problemei drepturilor omului - dă în mod clar roade. Dar politica noastră în această direcție este din nou pasivă, alergăm după evenimente fără să fi desfășurat o amplă campanie internațională pentru a explica procesele care au loc dincolo de graniță și care sunt factorii care au creat această tensiune între Bulgaria și Macedonia de Nord."

Foto: Ivo Ivanov