Cel de-al cincilea cabinet interimar numit de președintele Rumen Radev în mandatul său și-a început activitatea. Acesta a fost numit după încercările nereușite ale celei de-a 48-a Adunări Naționale de a alege un guvern.

"Guvernele interimare sunt singura cale constituțională de ieșire dintr-o situație în care parlamentul nu poate alege un guvern regulat", a declarat analistul politic Antoni Todorov. "Criticile la adresa președintelui sunt amestecate - o dată că schimbă orientarea geopolitică a Bulgariei, altă dată că urmează prea mult politicile Occidentului. Dar acest lucru face parte din procesul politic. Este cel mai ușor să critici un guvern interimar pentru că este neutru, echidistant față de partide.

Prim-ministrul și miniștrii din cadrul guvernului său au rămas aproape aceiași, cu excepția dirijorului Naiden Todorov, care a preluat postul profesorului Velislav Minekov la Ministerul Culturii. Politologul a descris această schimbare ca fiind o opțiune mai bună decât schimbările radicale în componența cabinetului.

În pragul celui de-al cincilea scrutin parlamentar anticipat din ultimii doi ani, la care bulgarii trebuie să decidă cui să încredințeze guvernarea țării, agenția de sondaje Exacta a publicat un sondaj privind încrederea alegătorilor în liderii partidelor politice parlamentare. Acesta arată că, începând cu 4 februarie, dezaprobarea este semnificativ mai mare decât aprobarea. Procentul variază între 46 și 72% în rândul celor 1.050 de adulți chestionați în 70 de localități din țară. Neîncrederea, oboseala și furia străbat răspunsurile respondenților și ale celor de la BNR, care își exprimă emoțiile cu care trimit în istorie cea de-a 48-a Adunare Națională:

"Îi expediez cu ușurare pentru că nu au făcut nimic, doar s-au certat și au deprimat oamenii. Sunt dezamăgit că trebuie să mergem din nou la alegeri, care probabil nu vor fi ultimele. Important este că cei care merg în parlament după toate acestea sunt o mare dezamăgire. Este bine că au crescut pensiile, dar ce se întâmplă cu salariile tuturor oamenilor care muncesc?".

În ceea ce privește încercările de refacere a Codului electoral de către fiecare cameră a Adunării Naționale și incapacitatea de a forma un cabinet funcțional, opinia publică este clară:

"O fac pentru că nimeni nu este mulțumit de rezultatele lor. Apoi încep luptele între diferitele partide, ceea ce nu le permite să se unească nici măcar în jurul unor priorități comune pentru țară. A devenit evident că un singur partid nu are cum să obțină 121 de voturi și că trebuie să ne îndreptăm spre o coaliție. Sunt disperați de dezagreabili, nimeni nu vrea să lucreze în folosul poporului, ci doar în folosul propriu și al partidului."

Deși cea de-a 48-a Adunare Națională a avut deciziile sale marcante în domeniul politicii externe (votul privind ajutorul militar acordat Ucrainei, decizia de a achiziționa al doilea pachet de 8 avioane F-16), ea rămâne în istorie în primul rând pentru decizia de a returna buletinul de vot pe hârtie și modificările ulterioare ale Codului electoral, a declarat analistul politic Ivo Ingiov:

"Aceasta din urmă va duce probabil la o ușoară creștere a voturilor pentru GERB și DPS. Rezultatul pentru BSP este, de asemenea, probabil să crească ușor. Vor crește și buletinele de vot nevalabile, precum și erorile de numărare a voturilor cetățenilor. Cu toate acestea, este puțin probabil ca un astfel de lucru să permită unei singure forțe politice să domine noua componență a Adunării Naționale. Învingătorul va avea nevoie de un partener de coaliție", este convins analistul politic.

În ceea ce privește negocierile preelectorale pe care le poartă partidele de stânga și de dreapta, Ingiov este categoric:

"Încercările de a unifica stânga se vor încheia cu un eșec, deoarece viața politică a acestor mici partide și mișcări a fost înghețată de mult timp și nu oferă alternative politice clare. În acest moment, BSP rămâne principala forță în acest spectru politic, indiferent ce înțelegem prin stânga în țara noastră. Posibila coaliție dintre "Noi continuăm schimbarea" și "Bulgaria democratică" are potențialul de a deveni prima forță politică după alegeri, dacă, desigur, nu se lasă certată pe liste".

Războiul din Ucraina, precum și contradicțiile din relațiile Bulgariei cu Macedonia de Nord, nu trebuie subestimate ca factor care ar putea influența rezultatele alegerilor. Semnăturile pentru un referendum pe tema "republicii prezidențiale" și a "păstrării levei bulgărești" au, de asemenea, potențialul de a crește rezultatul partidelor care le organizează.

"Votul de tip radical sau populist poate spera la un rezultat mai serios în aceste alegeri", notează politologul Pârvan Simeonov: "Dacă există o amenințare radicală, s-ar putea să existe mai multă înțelepciune în capul partidelor mainstream. În cazul în care războiul se intensifică, în Bulgaria ar putea fi preferat un tip de guvern mai stabil. Dacă există vreo amenințare, aceasta poate avea un efect de sobrietate și de înțelepciune."

Este foarte posibil ca alegerile din 2 aprilie 2023, a căror organizare va costa statul 87,7 milioane de leva, să fie încă una în urma căreia nu se va găsi nicio ieșire din labirintul politic. Cu toate acestea, rămâne de văzut dacă totul depinde de prezența la vot și de voința cetățenilor bulgari de a-și depăși furia și neîncrederea față de politicieni prin exercitarea dreptului lor la vot.

Compilat de Ioan Kolev

Fotografii Ani Petrova, BGNES