Expoziția specială "Bulgari în România. Patrimoniu cultural din colecția Muzeului Național de Etnografie", care continuă până pe 26 februarie 2023, prezintă costume populare, obiecte din România, precum și fotografii de arhivă fascinante.

În cadrul expoziției a fost prezentată și cartea bilingvă "Portul popular bulgar din Cioplea și Popești-Leordeni", care a dezvăluit asemănările și diferențele legate de vestimentația celor două tipuri de comunități bulgare din România - bulgarii din Banat și pavlichenii bucureșteni.

Autoarea acestui interesant studiu este Gabriela Mitu, o româncă al cărei tată este bulgar, dar care nu vorbește bulgară. În intriga plină de culoare a lucrărilor sale, personajele principale sunt țesăturile, textilele și ornamentele care alcătuiesc costumele caracteristice ale regiunii.

"În general, îmbrăcămintea tradițională este bine conservată, având în vedere migrațiile din ultimii 200 de ani", explică cercetătoarea Gabriela Mitu.

Potrivit Gabrielei, atunci când vrem să facem o comparație între tipurile de costume, trebuie să urmărim evoluția lor în timp și schimbările care au loc în funcție de regiunea din care provin:

"Există două tipuri principale de costume bănățene. Un tip este caracteristic lui Star Beșenov (în română: Dudeștii Vechi, în bulgara bănățeană: Stár Bišnov - n.r.), dar și în alte sate, iar cealalt este folosit predominant în Vinga. Ambele veșminte au la bază costumul cu doua catrințe din nordul Bulgariei. Când comparăm costumul din Dudeștii Vechi cu cel al pavlichenilor din București, putem găsi asemănări la cămașa, vâlnicul și prestâlca, precum și în denumirea părților individuale ale veșmântului. Cea mai importantă asemănare este în ceea ce privește croiala și decorarea cămașii. Există o schimbare la cămășile din Star Beșenov în ceea ce privește croiul spatelui și apariția cusăturii pe muchie, asemănător ”ciupagului”. Cămașa din Cioplea nu are acest detaliu din cauza necunoașterii acestui tip de cusătură. Cu toate acestea, există multe asemănări în broderiile păstrate în ambele așezări. Vâlnicul are, de asemenea, multe asemănări -  prin schema de culori și prin pliseu. Diferența constă în faptul că sorțul din Cioplea acoperă întreaga talie și este mai asemănător cu o fustă. Cel din Dudeștii Vechi păstrează încă caracterul de catrință. Catrința din față este cea mai interesantă parte a costumului din Dudeștii Vechi, deoarece prezintă o ornamentație impresionantă creată de cusăturile cu fir metalic, prezența panglicilor și a paietelor."

Pentru Gabriela, lucrul la această carte face parte din demersul ei de a colecta și de a păstra cât mai multe informații despre viața și tradițiile bulgarilor catolici. Pentru ea, este important ca, deși strămutată în diferite cartiere din București și din regiune, comunitatea să rămână puternică, coerentă și unită. Iată ce a mai spus Gabriela, ale cărei rădăcini sunt în orașul Popești-Leordeni:

"Provin dintr-o mică comunitate de bulgari catolici care locuiesc în București, inițial Cioplea fiind un sat din apropierea capitalei. S-au mutat acolo din localitatea bulgară Belene și din satul Oreș în jurul anilor 1810-1812, în timpul unuia dintre războaiele ruso-turce. Primul sat pe care l-au întemeiat a fost Cioplea. Un al doilea val de bulgari catolici din Belene și din satul Trânciovița s-a mutat în 1829, tot în apropiere de București, unde au fondat satul Popești-Leordeni, actualmente devenit oraș. De 50 de ani, Cioplea este un cartier al Bucureștiului și probabil că același lucru se va întâmpla în curând și cu Popești-Leordeni. Menținem o relație puternică cu satele din nordul Bulgariei. Oamenii din ele continuă să-și viziteze rudele din cartier și din oraș și viceversa."

Bulgarii din Banat și bulgarii catolici din București

Este bine cunoscut faptul că, după reprimarea Răscoalei de la Chiprovtsi din 1688, catolicii bulgari care au fost în centrul acesteia au fost forțați să emigreze din țară în mai multe valuri. O parte dintre ei s-au stabilit în Banat, la Dudeștii Vechi și Vinga, precum și la periferia capitalei românești de astăzi, București. În funcție de locul așezării, ei sunt numiți bulgari din Banat sau pavlicheni din București. Aceștia din urmă, ca și bulgarii din Banat, erau catolici care locuiau în zona din jurul Nikopolului și Sviștovului. Pavlichianismul a fost o mișcare religioasă care a apărut în secolul al VII-lea, în ținuturile dintre Bizanț și califatul arab. De-a lungul timpului, adepții săi au adoptat diferite religii - ortodoxia, catolicismul sau islamul. Deși s-au convertit la catolicism, unii dintre bulgarii din Banat continuă să se numească pavlicheni din respect pentru strămoșii lor.

Foto: Facebook / National Ethnographic Museum - BAS, Facebook / Martina Gancheva, Ioan Kolev