La doar câțiva kilometri de cel mai apropiat oraș, dar izolate de lume. Așa se simt locuitorii multor așezări mici din Bulgaria, confinați în satele lor din cauza lipsei de transport public.

În satul Bosilkovo, din regiunea Burgas, trăiesc 60 de persoane și aproape toți sunt vârstnici. De un an de zile nu mai există servicii de autobuz între sate, iar localnicii sunt la mila sorții, deoarece în sat nu există nici un medic, nici o asistentă medicală și nici măcar o farmacie. În caz de nevoie, ei se bazează pe o persoană serviabilă cu o mașină pentru a-i salva.

"Nu avem absolut nicio comunicareși niciun autobuz cu care să călătorim", afirmă primarul Albena Momceva. Vreți să știți cum ne descurcăm? - Cumva, așa cum putem".

Atunci când oamenii trebuie să călătorească spre centrul regional Burgas, trebuie să meargă pe jos cei 3 kilometri până la cea mai apropiată stație din satul Vedrovo. Ei pornesc dimineața pe întuneric, deoarece trenul pleacă la ora 9 dimineața. Pentru programări la medic și medicamente trebuie să meargă în orașul Karnobat, care se află la aproape 19 km distanță. Singurul "privilegiu" pentru locuitorii din Bosilkovo este magazinul alimentar din sat.

Toate satele din comuna învecinată Karnobat sunt conectate cu autobuze între sate, dar în unele locuri acestea sunt neregulate. Doar o singură companie a participat la ultima licitație publică pentru selectarea unui transportator. În general, numărul limitat de pasageri și costurile ridicate ale transportatorilor condamnă mai degrabă la eșec furnizarea de transport public în zonele slab populate. Cu toate acestea, primarul Gheorghi Dimitrov crede cu tărie că toți oamenii au dreptul la un serviciu de transport care să le satisfacă nevoile zilnice.

"Avem 30 de stații de autobuz, dar aceste rute sunt extrem de neprofitabile, deoarece de multe ori nu sunt mai mult de unul sau doi pasageri", spune el. - În acest sens, înțeleg companiile de transport, deoarece autobuzele lor nu merg pe apă și trebuie să acopere costurile de operare. Pe de altă parte, oamenii trebuie să poată veni în oraș cel puțin o dată pe săptămână pentru a cumpăra medicamente și alte bunuri care nu sunt disponibile în sat."

Situația este similară și în alte municipalități - în special în cele cu suprafețe mari și așezări izolate. Companiile nu sunt deosebit de interesate să asigure transportul acolo, iar oamenii pot folosi în cel mai bun caz autobuzul de două sau trei ori pe săptămână sau rămân fără transport public cu totul. Reprezentanții industriei de transport cu autobuzul susțin că ar putea menține liniile în pierdere în așezările mai mici doar dacă statul și-ar respecta angajamentele și le-ar subvenționa.

"Sper că statul și-a dat deja seama că el este cel care ar trebui să asigure un serviciu minim de transport pentru toți cetățenii, indiferent de locul în care locuiesc - spune Rumen Hristov, managerul celei mai mari companii private de transport din regiunea Burgas. - În ultimul an și jumătate, aceasta a reușit oarecum să își îndeplinească angajamentul social și pentru prima dată a plătit 90% din subvențiile pentru 2022. Pentru noi, bineînțeles, această pierdere de 10% rămâne în continuare, dar pe fondul deficitului de 50-60% de acum câțiva ani, acesta este un pas semnificativ în direcția cea bună."

Un paradox cu un alt sat bulgar - Stomantți, districtul Kardzhali, îi pune pe locuitorii săi într-un impas. Acesta este singurul sat din Bulgaria care, din punct de vedere administrativ, este împărțit la mijloc - se află pe teritoriul a două municipalități. Acest fapt creează situații bizare, spune primarul Özcan Ali:

"Jumătate din curțile unor oameni aparțin municipalității Jebel, iar cealaltă jumătate municipalității Kirkovo. Există familii care plătesc impozit pentru clădirile lor la ambele administrații".

În timp ce spune acest lucru, primarul însuși are un picior pe teritoriul comunei Jebel și celălalt în Kirkovo.

”Dacă o persoană vrea să obțină un document, în loc să o facă aici, la primărie, trebuie să meargă în satul Ridino", explică el. - Cei care sunt repartizați în municipiul Dzhebel trebuie să parcurgă 45 km pe un drum grav avariat. Aproape toți locuitorii doresc să se transfere în municipiul Kirkovo - cu excepția a două familii. Una dintre ele are un copil bolnav și se teme că, făcând acest lucru, ar putea pierde beneficiile sociale pentru copil. Am scris un raport către guvernatorul regional și către Ministerul Dezvoltării Regionale, dar ei spun că este la latitudinea celor două municipalități să găsească o soluție."

Și în timp ce satul continuă să fie împărțit între două municipalități ca urmare a acestui haos administrativ, de aproape 25 de ani nu s-a mai făcut nicio încercare de asfaltare a drumului către cartierele periferice. Astfel, locuitorii din cartierul Kos trebuie să parcurgă 15 km pentru a ajunge la primăria satului, deși drumul direct are doar 2 km.

Text de Diana Țankova (pe baza interviurilor realizate de Nina Rangelova, BNR-Burgas și Nahit Dogu, BNR-Kardzhali)

Fotografii: google.com/maps