Dimensune font
Radioul Național Bulgar © 2024 Toate drepturile rezervate.

Alături de noi: evenimente cu adresă balcanică

HINA: Nimeni nu se opune intrării Croației în Schengen

Potrivit unei surse diplomatice, niciunul dintre statele membre UE nu se opune aderării Croației la zona de liberă circulație, relatează agenția de presă HINA. Extinderea spațiului Schengen pentru a include Croația, Bulgaria și România va fi discutată săptămâna viitoare în cadrul Consiliului Justiție și Afaceri Interne. Potrivit sursei citate, ambasadorul olandez este împotriva aderării Bulgariei, iar cel austriac - împotriva Bulgariei și României. 

HINA observă că Bulgaria și România pot fi cu greu separate, deoarece granița dintre cele două țări nu a fost niciodată concepută ca fiind exterioară spațiului Schengen. Pentru a separa cele două țări, ar fi necesară protecția frontierelor, cu pregătirea punctelor de trecere a frontierei în conformitate cu normele Schengen, ceea ce ar lua mult timp. Membrii care se opun aderării Bulgariei și României ar putea fi presați să accepte toate cele trei țări, dar este mai probabil ca doar Croația să primească undă verde, a declarat sursa citată.

Çavuşoğlu a cerut extinderea UE de la Balcani la Georgia

Mevlüt Çavuşoğlu

Este nevoie de un nou proces de extindere a UE, care să acopere țări din Balcani până la Georgia, Ucraina și Republica Moldova, a declarat ministrul turc de externe Mevlüt Çavuşoğlu, citat de BTA. Potrivit acestuia, "această regiune nu poate fi cuprinzătoare fără participarea Turciei". În opinia sa, conflictul din Ucraina arată necesitatea reformării arhitecturii de securitate în Europa.

Turcia poartă negocieri oficiale de aderare la UE din 2005.

UE a asigurat Grecia că lucrează pentru a rezolva problemele migranților

Margaritis Schinas

UE depune eforturi pentru a schimba condițiile de acceptare a migranților și de acordare a statutului de protecție pentru refugiați. Acest lucru a fost declarat de vicepreședintele Comisiei, Margaritis Schinas, presei grecești în timpul vizitei sale la Atena. El a subliniat că afluxul de migranți ilegali reprezintă o provocare nu numai pentru țările de la frontiera externă a UE, ci pentru toți membrii UE. Potrivit Atenei, Turcia este un factor important pentru afluxul de migranți și trebuie să respecte acordul cu Uniunea Europeană. Dl. Schinas a reamintit că Grecia a primit un ajutor de aproape 2 miliarde de euro pentru securitatea frontierelor și pentru cazarea migranților. Țările vecine de la frontierele externe europene primesc, de asemenea, ajutoare.

Problemele legate de rutele de migrație ilegală din Balcani se vor număra printre subiectele de discuție la summitul UE-Balcanii de Vest, care va avea loc la Tirana, la 6 decembrie. Traficul de ființe umane este o afacere profitabilă și foarte greu de combătut complet, spun experții din Grecia. Migranții declară că plătesc până la 4.000 de euro traficanților pentru a intra ilegal într-o țară europeană, a relatat corespondentul BNR Katya Peeva din Grecia.

UE acordă noi fonduri de 10 milioane de euro forțelor armate din Bosnia și Herțegovina

Consiliul Uniunii Europene a decis să acorde încă 10 milioane de euro pentru a sprijini forțele armate din Bosnia și Herțegovina, relatează BTA. Fondurile vor fi utilizate pentru finanțarea echipamentelor de teren, a instrumentelor cheie de inginerie militară și a materialelor de protecție împotriva amenințărilor chimice, biologice, radiologice și nucleare. Ajutorul va permite, de asemenea, desfășurarea durabilă a unui batalion desemnat de NATO și continuarea procesului de deminare. Deciziile anterioare ale UE au pus la dispoziție 10 milioane de euro pentru deminare începând cu noiembrie 2021 și 6 milioane de euro pentru Balkan Medical Task Force și SEFOR Altea în luna iunie a acestui an.

Prezența minelor și a munițiilor neexplodate din timpul războiului din 1992-1995 rămâne o problemă gravă de securitate în Bosnia și Herțegovina.

Pentru 90% dintre românii din străinătate, mass-media este legătura cu țara de origine

9 din 10 români din diaspora păstrează legătura cu țara de origine prin intermediul conținutului media de limbă română. Acest lucru apare conform unui studiu realizat de Google. Peste 70% dintre românii din străinătate folosesc conținut media românesc de cel puțin 2-3 ori pe săptămână, 57% ascultă muzică românească, 53% urmăresc programe TV românești, 51% citesc publicații online românești, 26% ascultă radioul românesc. Sondajul a fost realizat în rândul cetățenilor români, utilizatori de internet care locuiesc în Germania, Spania, Italia și Marea Britanie, în perioada 11-16 noiembrie 2022, informează Radio România Internațional.

România și-a sărbătorit sărbătoarea națională pe 1 decembrie. "Să arătăm că 1 Decembrie este cu adevărat ziua unității noastre - o zi a tuturor celor a căror inimă tremură în fața tricolorului", a declarat cu acest prilej premierul României, Nicolae Ciucă.


Compilat de: Miglena Ivanova

Poze: ЕPA/BGNES, 24sata.hr, nap.ba, romania-insider.com

Mai multe din categorie

Sondaj: 1/3 din alegătorii bulgari sunt pregătiți să meargă la urne

Șapte formațiuni politice ar intra în Parlament dacă alegerile ar avea loc la sfârșitul lunii septembrie, potrivit unui sondaj realizat de agenția Alpha Research. GERB-SDS ar obține 23,9% din voturi.Continuăm Schimbarea-Bulgaria Democrată ocupă locul al..

publicat în 26.09.2024 la 13:30

Ministrul afacerilor externe al Bulgariei, Ivan Kondov, participă la reuniunea miniștrilor de externe ai G20 la sediul ONU

Ministrul afacerilor externe al Bulgariei, Ivan Kondov, a participat la reuniunea miniștrilor afacerilor externe din G20, în cadrul dezbaterii generale a celei de-a 79-a sesiuni a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite, informează Ministerul..

publicat în 26.09.2024 la 11:00
Președintele bulgar Rumen Radev și omologul său iranian Massoud Pezeshkian la o reuniune în cadrul Adunării Generale a ONU

Președintele Radev cere asistență din partea Iranului pentru eliberarea bulgarilor din Yemen

Bulgaria sprijină misiunea nobilă a politicilor de dezvoltare ale ONU, mai degrabă decât să permită conflictelor militare să determine viitorul omenirii, a declarat președintele Rumen Radev în timpul unei întâlniri cu secretarul general al ONU, António..

publicat în 26.09.2024 la 10:15