"Pandemia Covid-19 juxtapusă cu un război foarte ciudat care a început în luna februarie a acestui an a dus la un discurs politic foarte diferit în țară, care nu poate fi ignorat. În momentul de față, am sentimentul că în rândul elitei politice bulgare există o competiție foarte ciudată, grotescă, pentru a vedea cine va fi cel mai mare euro-atlantic" - a declarat politologul de la Universitatea din Ottawa, prof. Ivaylo Gruev, acesta sintetizând climatul politic din Bulgaria. De la ultima sa vizită la Radio Bulgaria, în urmă cu un an, a observat o altă evoluție negativă:
"Ultimele alegeri au arătat destul de clar că avem o problemă cu democrația în Bulgaria. Dacă 39% dintre alegătorii din țară preferă să își exercite dreptul la vot și aproape 61% refuză să facă acest act de activitate politică - acest lucru nu vorbește prea bine despre starea de sănătate a democrației din Bulgaria. Mi se pare că contractul social a fost în mare măsură erodat. Ce vreau să spun? Recent a apărut o informație despre accidentele zilnice teribile provocate de șoferii care au consumat droguri - 20% din populație, majoritatea tineri - este o epidemie extrem de gravă. Care sunt factorii sociali, economici și, de fapt, politici care au dus la această explozie a dependenței de droguri - despre asta nu pare să se vorbească prea mult."
Potrivit prof. Gruev majoritatea politicienilor din țara noastră nu realizează despre ce este vorba cu adevărat în conflictul din Ucraina.
"Războiul din Ucraina este cel mai periculos conflict internațional de la Criza rachetelor cubaneze din 1962. Occidentul, și în principal America, este responsabil pentru criza care a început în februarie 2014. Acum a devenit un război care nu numai că amenință să distrugă Ucraina, dar are potențialul de a escalada într-un război nuclear între Rusia și NATO." Da, mulți euroatlantici, atât din interiorul, cât și din afara țării, probabil că nu vor fi foarte mulțumiți de această analiză, dar dacă astfel de anunțuri vin de la oameni de talia infamului Henry Kissinger, cred că ar trebui să ascultăm cu mai multă atenție ceea ce încearcă să ne avertizeze."
Prof. Ivaylo Gruev locuiește în Canada de mai bine de trei decenii, dar urmărește îndeaproape discursul politic din țara sa natală, așa că analiza mesajelor politice din prima zi a celei de-a 48-a Adunări Naționale îl face să concluzioneze că anunțurile partidelor politice au trasat linii de demarcație clare:
"Principala linie de demarcație în acest parlament nu este modul în care vor fi sprijinite micile întreprinderi bulgare sau modul în care oamenii își vor putea plăti facturile. Principala linie de demarcație este în mod clar războiul din Ucraina. În ciuda presiunilor enorme, care vin, bineînțeles, din partea SUA, pentru că noi, ca țară din flancul estic al NATO, avem nevoie de un guvern stabil și previzibil. Mi-e teamă să fac predicții despre viabilitatea Parlamentului tocmai pentru că ne aflăm într-o situație geopolitică extrem de tensionată".
Și în această situație complexă, în care este puțin probabil ca politicienii să fie capabili să respecte mandatul alegătorilor de consolidare și dialog pentru ca țara noastră să depășească criza multiplă, prof. Gruev a reamintit puterea societății civile:
"Istoria noastră este plină de exemple conform cărora modalitățile de schimbare a status quo-ului politic sunt două - primul factor este situația externă și geopolitică, care se schimbă ca o giruetă. Iar al doilea este o încercare autentică de a schimba situația politică, socială și economică a țării - acesta este un impuls care vine din interior, din societatea civilă. Una dintre virtuțile remarcabile conform religiei creștine este toleranța și umilința, dar în unele cazuri aceasta nu apare ca o virtute. Mai ales când ne aflăm într-o criză extrem de gravă, nu doar economică și geopolitică, ci și demografică. Suntem națiunea care dispare cel mai repede, nu în Balcani, nu în Europa, ci în întreaga lume - din 193 de țări, ne topim cel mai repede. Dacă nu ne trezim, vom dispărea pur și simplu."
Deputații nu reușesc să aleagă un președinte al Parlamentului la a cincea încercare Încă o încercare, deja a cincea, a deputaților de a alege un președinte al Parlamentului a eșuat. Patru candidați au fost supuși la vot - Natalia Kiselova de la BSP..
Traficul camioanelor pe autostrada Marița către punctul de trecere a frontierei Kapitan Andreevo de la frontiera bulgaro-turcă s-a normalizat. "Începând din această dimineață, nu mai există cozi de camioane care stau pe carosabil așteptând să treacă..
După ultima încercare nereușită de a alege președintele Adunării Naționale, deputații se vor întruni, din nou, pe 22 noiembrie, de la ora 10.00. La ultimul vot de miercuri, 20 noiembrie, candidații care au obținut cel mai mare sprijin au fost Raya..
